1 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic DI SERTAŢIE de finalizare a programului de masterat în MANAGEMENT EDUCAŢIONAL Conducător ştiinţific, Prof.univ.dr. Voiculescu Florea Absolvent, Todea Ion Sebastian 2010 PLAN STRATEGIC INSTITUŢIONAL al Şcolii cu clasele I – VIII „NICODIM GANEA” Bistra 3 1. INTRODUCERE Prezenta disertaţie prezintă un plan strategic instituţional pentru Şcoala cu clasele I – VIII „Nicodim Ganea” Bistra. În elaborarea planului au fost studiate documentele şcolii, au fost folosite Analiza SWOT prezente în anexa 4 şi 5. 1.1. Cadrul juridic şi instituţional Legi, acte normative pe plan central sau local: ● Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul nr. 4925/08.09.2005; ● ORDIN nr. 4595/22.07.2009 cu privire la aprobarea criteriilor de performanţă pentru evaluarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar; ● Lege nr. 84 din 24 iulie 1995 . Legea învăţământului (Republicată în Monitorul Oficial al României nr. 606 din 10 decembrie 1999); ● Statutul cadrului didactic (1997); ● LEGE nr. 109 din 16 iunie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 103/1998 privind modificarea structurii normei didactice în învăţământul preuniversitar; ● ORDIN nr. 4356/12.06.2009 cu privire la structura anului şcolar 2009–2010; ● Regulament de ordine interioară (anul şcolar 2009-2010) Date de identificare: Nume: ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „NICODIM GANEA” BISTRA Judeţ: Alba Tip: şcoală de stat Loc în sistemul de învăţământ: şcoală generală Adresa: str. Petru Pavel Aron, nr. 6, com. Bistra, jud. Alba. Tel/Fax: 0258/773106; Prezentarea şcolii: Şcoala cu clasele I-VIII ''NICODIM GANEA'' Bistra este şcoala coordonatoare pe raza comunei Bistra unde mai functioneaza, subordonate, următoarele şcoli: ● Şcoala cu clasele I-VIII GÎRDE I-3 KM; ● Şcoala cu clasele I-IV CIULDEŞTI-3 KM; ● Şcoala cu clasele I-IV BĂLEŞTI-7 KM; În conservare se află clădirile următoarelor şcoli : ● Şcoala cu clasele I-IV VÂRŞII MARI-4 KM, Şcoala cu clasele I-IV HUDRICEȘTI-6 KM. Şcoala cu clasele I-IV SĂLĂGEŞTI- 3,5 KM și Şcoala cu clasele I-IV Dealul Muntelui-6 KM. (anexa 1) Şcoala cu clasele I-VIII „NICODIM GANEA” Bistra se află în centrul comunei Bistra, obiectivele ei vizeaza accesul la educatia de baza si cultura a copiilor, tinerilor de vârstă şcolară mică şi mijlocie de pe raza comunei, în trei clădiri şi de anexele corespunzătoare (tabelul 1.1.). Cea mai nouă clădire, dată în folosinţă în anul şcolar 2005-2006 se poate vedea în anexa 2. tabelul 1.1. Corp de clădire Anul construcţiei Anul ultimei reparaţii Gradul de uzură I 1954 2007 Garanţie II 2005 - Garanţie III 1977 2008 Garanţie 4 Procesul instructiv-educativ se desfăşoară sub conducerea şi îndrumarea personalului didactic existent. La Şcoala cu clasele I-VIII “NICODIM GANEA ” Bistra funcţionează un număr de 43 cadre didactice calificate şi unul singur necalificat. Modalitatea de lucru cu beneficiarii, şi anume, elevii, este învăţământul de zi pe un singur schimb, conform organizării procesului de învăţământ. Serviciile oferite elevilor sunt servicii de instrucţie şi educaţie. Beneficiarii serviciilor oferite de Şcoala cu clasele I-VIII “NICODIM GANEA ” Bistra sunt în număr mediu de 580 de elevi pe an. Elevii acestei şcoli au mare încredere în instituţia în care învaţă şi în profesorii lor. Atât ei, cât şi părinţii lor sunt în general destul de mulţumiţi de profesorii şcolii şi de conducerea ei. 1.2. Evoluţia instituţiei (unităţii) şcolare. Scurtă prezentare Învăţământul bistrean are o istorie veche şi bogată. Primele informaţii despre existenţa unei instituţii de învăţământ în localitate există din secolul al XVIII-lea, de când în Domeniul de sus al Zlatnei sunt consemnaţi doar trei învăţători, pentru anul 1776. 1782 – este înfiinţată prima şcoală în Bistra; 1788 – este consemnat numele învăţătorului Ioan Popovics care învăţa copiii în limba germană; 9 ianuarie 1854 – Antonie Dărăbanth, preot administrator planul de învăţământ al şcolii; 1862 - învăţător era Ioaneş Gligor, care avea înregistraţi 260 de copii apţi, dar frecventau numai 42 de copii; 1892 – sunt consemnate 2 şcoli, una de lemn şi una de piatră. 1910 – se construieşte o nouă şcoală cu trei săli de clasă, în antrepriză de către Achim Teodor. Cu toate că învăţământul era prezent în localitate de peste un secol, în 1910 numărul “ştiutorilor de carte” era doar de 29% din totalul populaţiei, ştiau scrie şi citi aproximativ 1.001 persoane. 1923 – se înfiinţează şcoala în satul Băleşti şi Dealul Muntelui; 1924 – se înfiiţează şcoală cu două clase în satul Hudriceşti; 1927 – se înfiinţează şcoală în satul Vârşii Mari cu clasa I, apoi îşi întrerupe activitatea până în anul 1930 când funcţionează cu 6 clase. 1927 se înfiinţează şcoală şi în satul Bârleşti, iar în anul 1930 în satul Gârde. Şcoala din Bistra-centru are o activitate mai bogată. Cu toate că situaţia materială a gospodăriilor era precară, numărul copiilor care frecventează şcoala este destul de mare cu unele excepţii, astfel în primele două clase elevii înscrişi şi frecvenţi sunt numeroşi, iar în clasele următoare numărul lor scade. În perioadele de toamnă şi primăvară frecvenţa elevilor este mică, acest aspect reiese şi din inspecţia sanitară din 23 octombrie 1925 a medicului de la Câmpeni, care a consemnat prezenţi la şcoală doar 10 copii. Frecvenţa mică este motivată şi de faptul că elevii înscrişi în clasa I aveau o vârstă mai mare şi când activităţile gospodăreşti erau în toi, copiii nu mai mergeau la şcoală, trebuind să-şi ajute părinţii la muncile agricole. În arhiva parohiei din Bistra se păstrează procese verbale încheiate de Senatul şcolar, privind bunul mers al învăţământului şi stabilirea a trei învăţători pentru anul şcolar 1919/1920, în persoana lui Nicodim Ganea, Maria Goia, pe lângă învăţătorul mai vechi Iuliu Coroiu, care nu mai putea singuri instrui cei 135 şcolari. După 1930, învăţământul se extinde la 7 clase, iar examenul de absolvire se desfăşura la Câmpeni, în faţa unei comisii exigent, ceea ce făcea ca numeroşi elevi care frecventau cele 7 clase să nu se prezinte la examen. Baza materială a şcolii era asigurată, o parte de către primărie şi o altă parte de către comunitate, prin coletă, serbări şi unele amenzi şcolare. Astfel în anul 1926, în cadrul bugetului pentru şcoală se prevedea suma de 1000 lei pentru procurarea de manuale şi 1500 lei pentru mobilier. Din anul 1935/1936, în şcoala din Bistra-centru funcţionează un atelier de tâmplărie- dulgherie, condus de Ioan Joldeş şi un atelier de ţesătorie condus de Boncuţ Ana. În vederea atragerii copiilor la şcoală se urmăreşte crearea unor condiţii mai bune, se reia propunerea, din anul 1923, privind înfiinţarea unei cantine şcolare. În anul 1934 se înfiinţează 5 o cantină şcolară la şcoala din Bistra-centru, iar în satele Băleşti, Dealul Muntelui, Gârde şi Vârşii Mari se înfiinţează cantine în anul 1937. La cantinele şcolare se servea o masă pe zi, la amiază. În anul şcolar 1939/1940, la şcoala din centru serveau masa 200 elevi, la şcoala din Gârde - 40 elevi şi la şcoala din Vârşii Mari - 32 elevi. În anul şcolar 1944/1945 numărul elevilor care frecventau şcoala se reduce cu aproximativ 50% din totalul celor 429 elevi înscrişi. Frecvenţa mică a elevilor se explică prin situaţia economică precară a comunităţii care era mai accentuată decât în perioada războiului şi prin lipsa cadrelor didactice. Se construiesc şcoli cu clasele I-IV la Băleşti în 1974, Dealul Muntelui I în 1948, la Gârde I în 1951, la Sălăgeşti în 1959, la Bârleşti în 1962, la Ciuldeşti în 1963, Dealul Muntelui II în 1964, la Hudriceşti şi Gârde II în 1965 şi la Vârşii Mari în 1966. În satul Bistra-centru, şcoala veche se renovează şi se construieşte în anul 1954 clădirea nr.1. în anul 1978 se construieşte un atelier necesar pentru pregătirea profesională a elevilor. Începând cu anul şcolar 1969/1970, la şcoala din Bistra-centru, se înfiinţează clasa a IX- a cu 16 elevi, apoi în anul următor şi clasa a X-a, în procesul de instruire şi educaţie fiind cuprinşi toţi copiii de vârstă şcolară, astfel că în anul şcolar 1970/1971, avem înscrişi un număr de 1263 elevi. Numărul cel mai mare de elevi este consemnat în anul şcolar 1975/1976, când sunt înscrişi în matricolele şcolilor din localitate 1330 de elevi. După acest an şcolar efectivele şcolii scad permanent, în 1980 sunt consemnaţi 1130 e levi, în 1989 avem numai 968 elevi, iar în anul 2000 se consemnează un număr de 654 elevi (graficul 1.1.) Scăderea efectivelor de elevi este în raport cu populaţia ce este în continuă descreştere. În 1972 sunt 6565 locuitori, apoi 5.871 locuitori în 1980, 5.584 locuitori în 1990 şi 5.360 în anul 2000 ( graficul 1.2.) Scăderea efectivelor de elevi în localitate a dus la desfiinţarea unor şcoli primare în satele Bârleşti şi Dealul Muntelui II, în anul 1990. În satul Hudriceşti unde funcţiona o şcoală cu clasele V-VIII din 1965, aceasta se desfiinţează în 1994, apoi se reînfiinţează la solicitările părinţilor funcţionând cu predare simultană până în anul 1998 când este desfiinţată rămânând doar şcoala cu clasele I-IV. La recensământul populaţiei din anul 1992, populaţia şcolară cuprindea 663 elevi, din care 105 elevi cuprinşi în 6 şcoli cu un număr de 35 clase. În învăţământul preşcolar avem 5 grădiniţe cu 7 grupe şi cu un număr de 165 copii, în satele Bistra-centru, Ciuldeşti, Dealul Muntelui, Gârde şi Păşteşti. În anul şcolar 1997/1998 avem înscrişi un număr de 613 elevi cuprinşi în 35 clase, din care 20 primare şi 15 secundare, în 6 şcoli cu clasele I-IV în satele Băleşti, Ciuldeşti, Dealul Muntelui I, Hudriceşti, Gârde II, Vârşii Mari, şi în 2 şcoli cu clasele I-VIII la Gîrde I şi Bistra-centru. Elevii pregătiţi pe băncile şcolilor bistrene şi-au c ontinuat şi continuă studiile la liceele şi şcolile profesionale din oraşele apropiate Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş, sau chiar mai îndepărtate, la Alba-Iulia, Turda, Cluj-Napoca, Aiud etc. Cu toate că s-au făcut mari eforturi pentru eliminarea analfabetismului, totuşi în localitate mai sunt neştiutori de carte, în procent de 0,9%, în anul 1992, în rândul cărora găsim unele persoane în vârstă sau c opiii unor familii dezorganizate. În anul 2000, populaţia localităţii se poate clasifica după gradul de instruire în p ersoane: cu şcoala primară în procent de 9,6%, cu şcoală gimnazială- 41,3%, cu studii superioare 1,7% şi neştiutori de carte 0,5%. 6 2. MEDIUL EXTERN Numele comunei provine de la cuvântul slav „Bistra”, care înseamnă "apă limpede". 2.1. Istoric Teritoriul comunei Bistra a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Condiţiile naturale, culmile ce înconjoară depresiunea intramontană au favorizat apariţia unor aşezări omeneşti preistorice. Apariţia podoabelor de aur în neoliticul tîrziu şi înmulţirea acestora în epoca bronzului şi a fierului dovedesc cunoaşterea de către locuitorii comunei a tehnicilor obţinerii metalului nobil, procurat îndeosebi din aluviunile Arieşului şi a afluenţilor săi. Prin secolul III-II î.e.n. dacii încep exploatarea zăcămintelor auro-argintifere din Munţii Apuseni prin săparea de galerii şi spălătorii de aur. După cucerirea Daciei de către romani, în această regiune minieră s-au întemeiat, împreună cu autohtonii, aşezări rustice montane, locuitorii acestora fiind strămoşii direcţi ai bistrenilor, ca de altfel şi ai poporului nostru. Locuitorii Bistrei fac parte din marea familie a moţilor, urmaşi direcţi ai dacilor şi a coloniştilor romani aduşi de împăratul Traian în urma ocupării Daciei. De mare însemnătate este drumul ce leagă oraşul roman Apulum de Alburnus Maior coborînd apoi pe Arieş în jos pînă la Potaisa trecînd deci peste teritoriul actual al comunei Bistra. Comuna Bistra este atestată documentar în anul 1437 sub denumirea de « sat cnezial », condus de cneazul de Bezere. Bistra este una dintre cele mai vechi aşezări de pe Valea Arieşului, al cărei nume este pomenit încă de pe vremea regelui Carol Robert. Din punct de vedere administrativ în secolul al XV-lea Bistra aparţinea Capitoliului de Alba-Iulia şi era socotită ca un cnezat - Kenesius Byzere. Din anul 1650 pînă în anul 1875 a făcut parte din Comitatul Alba inferioară, domeniul superior al Zlatnei, apoi cu ocazia arondării administrative din 1875 Bistra a fost cuprinsă în comitatul Turda-Arieş. 2.2. Monumente istorice - placa comemorativă-PETRU PAVEL ARON ( 1709-1764)-episcop al Blajului, întemeietorul primului seminar şi liceu romînesc în Transilvania (1764), prima tipografie şi un mare număr de şcoli săteşti. - placa comemorativă -VASILE LADISLAU-FODOR (1814-1865)-erou, tribun al lui Avram Iancu, apărător al trecătorii R emetea-Ponor(1848-1849) - bustul şi placa comemorativă a compozitorului NICODIM GANEA (1878-1949)- compozitor şi dirijor al corurilor şi societăţii corale ‘Carmen’-Bucureşti şi a Societăţii Academice “Petru Maior”din Budapesta. Autor al multor compoziţii patriotice şi al unui volum de poezii “Din sărmana mea grădină “-1910. Din Bistra s-au ridicat numeroase personalităţi culturale ale poporului român: 1.- episcopul Petru Pavel Aron, întemeietorul şcolilor româneşti şi al tipografiei din Blaj; 2. -cărturarul Alexandru Sterca Şuluţiu, primul preşedinte al “ Astrei”, care şi-a donat toată averea pentru fondarea unei universităţi româneşti; 3. -tribunul Vasile Fodor, a cărui casă poartă o placă comemorativă şi este situată în Centrul comunei şi 4. -compozitorul, dirijorul şi omul de cultură Nicodim Ganea, a cărui nume îl poartă Şcoala Generală din Bistra, el înfiinţând la Bistra, una dintre cele mai vechi formaţii corale din Transilvania, cor aflat sub coordonarea lui 5. -Iuliu Coroiu o mare parte de timp de, iar activitatea acestuia s-a desfăşurat până în anii 1990. 2.3. Geografic Comuna Bistra este situată în N-V – ul judeţului Alba pe cursul mijlociu al rîului Arieş, la 84 km. În amonte de municipiul Turda, 5 km în aval de oraşul Câmpeni şi la distanţă de 81 km faţă de municipiul Alba-Iulia. Suprafaţa comunei este de 132 km2 reprezentând 1,8% din suprafaţa judeţului Alba, f iind comuna cea mai întinsă ca teritoriu din ţara noastră. Comuna Bistra este încadrată la S-E de Munţii Trascăului la S-V de Munţii Metaliferi, la N-E Munţii Gilăului cu masivul Muntele Mare –1826 m. Este străbătută de la V spre E, pe o 7 distanţă de 7 km, de rîul Arieş şi multe alte văi mai mici. Comuna Bistra este alcătuită din 35 de sate dispersate pe distanţa de 8-10 km la nord şi 3 -4 km la sud. Satele comunei Bistra sunt: Bistra-Centru având 33 de străzi, Lunca Merilor, Creţeşti, Mihăieşti, Vîrşii Mici, Vîrşii Mari, Rontu, Bîrleşti, Toloceşti, Perjeşti, Lunca Largă, Ştefanca, Gîrde, Dealul Muntelui, Ţărăneşti, Găneşti, Nămaş, Trişoreşti, Aroneşti, Novăceşti, Poi, Runcuri, Lipaia, Hudriceşti, Sălăjeşti, Rătitiş, Dîmbureni, Tomnatic, Cheleteni, Băleşti, Băleşti-Cătun, Poiană, Durăşti, Ciuldeşti, Hodişeşti Teritoriul comunei Bistra este diferenţiat în două trepte de relief: A. Zona de munte care ocupă cea mai mare parte din suprafaţa comunei. B. Zona depresionară, amenajată sub formă de terase succesive utilizate pentru cultivarea legumelor, cerealelor, furajelor. Cele 35 de sate sunt grupate după cursul văilor în 7 zone distincte: Bistra-centru, Lipaia- Hudriceşti, Băleşti, Dealul Muntelui, Gîrde, Vîrşii Mari, Vîrşii Mici. Clima comunei Bistra este de tip continental specifică sectorului de munte. Precipitaţiile sunt dese şi abundente, datorită întinselor suprafeţe împădurite. Vegetaţia este specifică regiunii de deal şi munte. Pe malul văilor este vegetaţie specifică zonei de luncă. Fauna specifică zonei este formată din vulpi, urşi, lupi, mistreţi, cerbi, şi căprioare. Apele sunt bogate în peşti-păstrăv, morun, clean, etc. C. Obiective turistice: ● Molhaşurile din Căpăţână (rezervaţie botanică) ● Pietrele de la “ DUBE ” ● Izvorul lui Ganea din Vîrşi ● Fagii lui Ursuţ din Băleşti ● Cantonul Silvic Valea Devii ● Fântâna Şpiruli din Munceloasa ● Moara (1583) şi Izvorul lui Petrişor ● Şcolaa. Dîmbureni (la peste 1000 m altitudine) 2.4. Populaţia În urma recensămîntului efectuat în anul 2002 s-au înregistrat 5140 de persoane din care 2637 bărbaţi şi 2503 femei. Populaţia c omunei Bistra este distribuită inegal în cele 35 de sate componente ale sale. În tabelul următor este prezentată distribuţia populaţie pe sate şi alte caracteristici. populaţia pe sate: Nr. crt. Denumirea satului Nr. Loc. Nr. locui nţe Dist medie spital Dist. medie dispensar km Timp necesar pt. a ajunge dispensar Acces Dist medie la cel mai apropiat mij. de transport 1. BISTRA 1999 574 5 0,8 20” Auto/pe jos 0,5 2. ARONEŞTI 13 6 19 14 3h30” Pe jos 14 3. BĂLEŞTI 36 11 12,5 7,5 2h15” Pe jos 7,5 4. BĂLEŞTI- CĂTUN 82 22 12 7 2h Pe jos 7 5. BÎRLEŞTI 59 31 10,5 5,5 1h20” Auto/pe jos 2,5 6. CHELETENI 12 8 19 14 4h Pe jos 14 7. CIULDEŞTI 270 80 8 3 46” Pe jos 3 8. CREŢEŞTI 223 67 7,5 2,5 50” Pe jos 1,5 9. DEALUL 100 27 7 2 30” Pe jos 2 8 MUNTELUI 10. DÎMBURENI 68 20 13 8 2h30” Pe jos 8 11. DURĂŞTI 75 18 13 8 2h30” Pe jos 8 12. GĂNEŞTI 103 36 12 7 1h30” Auto/pe jos 4 13. GÎRDE 400 116 11 6 1h Auto/pe jos 2 14. HODIŞEŞTI 329 93 8 3 35” Pe jos 3 15. HUDRICEŞTI 122 39 7 2 25” Pe jos 2 16. LIPAIA 160 53 9 4 1h Pe jos 4 17. LUNCA LARGĂ 128 33 8,5 6 40” Auto/pe jos 1 18. LUNCA MERILOR 153 52 4 8 30” Auto/pe jos 1 19. MIHĂIEŞTI 46 19 9 7,8 1h Pe jos 4 20. NĂMAŞ 69 21 11 11 1h20” Auto/pe jos 3 21. NOVĂCEŞTI 41 16 13 12 2h Auto/pe jos 5 22. PERJEŞTI 13 5 12,8 5 2h10” Pe jos 7,8 23. POI 25 13 16 11 2h Auto/pe jos 5 24. POIANĂ 84 29 17 12 3h Pe jos 12 25. RĂTITIŞ 94 33 10 5 1h30” Pe jos 5 26. RUNCURI 17 9 16 11 2h Auto/pe jos 5 27. SĂLĂGEŞTI 48 17 9 4 1h Pe jos 4 28. ŞTEFANCA 38 12 12 7 1h Auto/pe jos 3 29. TOLOCEŞTI 21 14 13,5 8,5 2h20” Pe jos 8,5 30. TOMNATEC 17 8 17 12 3h Pe jos 12 31. TRIŞOREŞTI 105 34 10 5 1h10” Auto/pe jos 2 32. TĂRĂNEŞTI 77 21 8 3 40” Pe jos 3 33. VÎRŞI RONTU 30 10 13 8 2h20” Pe jos 8 34. VÎRŞII MARI 13 5 12,7 7,7 2h10” Pe jos 7,7 35. VÎRŞII MICI 70 25 9 4 1h Pe jos 4 36. TOTAL 5140 157 7 Majoritatea populaţiei este concentrată în satele aparţinătoare, lucru evident şi din numărul mai mare de locuinţe existente în acestea. Sat Număr persoane Număr locuinţe Bistra 1999 574 Sate aparţinătoare 3141 1003 9 bistra sate aparţinătoare populaţia după religie: Religie Ortodocşi Greco- catolici Baptişti Martorii lui Iehova Adventişti de ziua a VII a Fără religie Atei Număr 5034 75 14 11 4 1 1 ortodocşi greco-catolici baptişti martorii lui Iehova adventişti de ziua aVII a populaţia după vârstă: Vârsta 0-15 ani 15-65 ani Peste 65 ani Număr 827 3560 753 0-15 ani 15-65 ani peste 65 ani populaţia după etnie: Etnie Români Romi număr 5121 19 Next >